"Mărturii arheologice recent descoperite în judeţul Galaţi - 2008 "

Mănăstirea Adam,
Comuna Drăguşeni, Judeţul Galaţi
Cercetare arheologică sistematică - 2008

         Mănăstirea Adam, monument istoric înscris în Lista Monumentelor Istorice (pe scurt LMI), la poziţia GL-II-m-B-03073, situată în judeţul Galaţi, comuna Drăguşeni, sat Adam, a fost, în ultimul deceniu, un obiectiv intrat într-un proces de restaurare şi dezvoltare edilitară.
Urmare a intenţiilor proprietarului, de a restaura biserica actuală şi de a ridica noi spaţii multifuncţionale, în anii 2002 şi 2006 au fost efectuate cercetări arheologice preventive. Prima dintre acestea a constat în realizarea unor casete în interiorul şi exteriorul bisericii, ce a permis demararea lucrărilor de consolidare a bisericii actuale. Cea de-a doua, determinată de necesitatea degrevării de sarcină arheologică a unei zone situate la nord-est de monument, a constat în cercetarea a 12 unităţi de săpătură, secţiuni şi casete de diferite dimensiuni.
         În urma cercetării din 2006, au fost puse în evidenţă zidurile vechilor chilii din secolele XIX-XX, precum şi fundaţiile din piatră şi cărămidă ale bisericii vechi, construită în secolul al XVII-lea. Se ştie că biserica ctitorită de Adam Movilă la 1652-1653, era din piatră şi cărămidă şi că a fost distrusă de cutremurul din 1738.
         Obiectivul cercetării sistematice din anul 2008 l-a reprezentat, punerea în evidenţă a zidurilor de fundaţie a vechii biserici şi restaurarea-conservarea acestora, precum şi delimitarea necropolei semnalate în campania din 2006. Colectivul a fost organizat de Muzeul de Istorie Galaţi şi format din arheologii Mircea Nicu, Costel Ilie şi muzeograful Paul Ciobotaru.
         Cercetarea sistematică din anul 2008 a clarificat planimetria edificiului bisericesc, punându-se în evidenţă zonele nedezvelite anterior, perimetrul altarului, cu diaconiconul şi proscomidiarul şi zona pridvorului. Au mai fost cercetate încă nouă morminte fără a surprinde limitele de est, vest şi sud ale necropolei medievale. Inventarul mormintelor, constând în monede, ne indică faptul că înhumările au fost efectuate aici în secolele XVI-XVIII, perioadă ce corespunde cu limitele de funcţionare a bisercii vechi, distrusă de cutremurul de la 1738.

Situl arheologic Negrileşti, Judeţul Galaţi
Cercetare arheologică preventivă - 2008
Lista Monumentelor Istorice-cod-Gl-I-s-B-02988

         Localitatea Negrileşti este o vatră de locuire străveche fapt demonstrat de  numeroase descoperiri de materiale arheologice, făcute de-a lungul timpului, ce  atestă o locuire din neolitic până în zilele noastre. Satul medieval, atestat documentar încă din 1518, a suprapus în bună parte areale locuite încă din neolitic şi epoca bronzului, precum şi din perioadele secolelor IV-V p. Chr. şi VIII-XI p. Chr.
         O mare densitate de materiale arheologice sunt concentrate în zona de vest a satului, de-a lungul malului răsăritean al râului Bârlad, zonă în care a fost efectuată o cercetare arheologică încă din 1981. În urma acestei cercetări şi a numeroase periegheze efectuate de-a lungul anilor, perimetrul şcolii gimnaziale şi o zonă de circa 300m spre nord de aceasta, cuprinsă între şosea şi malul râului Bârlad a fost inclusă în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004. Pe întreaga suprafaţă a sitului au fost depistate urme arheologice aparţinând neoliticului (cultura Starčevo-Criş), epocii bronzului (Cultura Noua), secolul IV p. Chr. (Cultura Sântana de Mureş - Cerneahov), secolele IX-X şi secolul XIX. Situl a fost semnalat în anul 1981, când au fost descoperite câteva vase aparţinând Culturii Sântana de Mureş - Cerneahov, precum şi resturile unui cuptor de ars ceramica, distrus în urma prăbuşirii malului stâng al Bârladului.
         În anul 2007 a fost realizată o cercetare preventivă, fiind puse în evidenţă numeroase urme materiale ce aparţin culturilor enumerate mai sus, confirmând bogăţia sitului.
         Cercetarea preventivă din anul 2008 a fost realizată de un colectiv organizat de Muzeul Mixt Tecuci, în colaborare cu Muzeul de Istorie Galaţi, format din arheologii Mircea Nicu şi Costel Ilie cărora li s-a alăturat muzeografii Paul Ciobotaru şi Adrian Adamescu. Campania anului 2008 a permis extinderea cercetării, chiar în perimetrul aflat în curtea şcolii gimnaziale din localitate, prin săparea a patru secţiuni şi a unei casete. În S2, S 3, S 4, S 5 precum şi în Cs 3 au fost descoperite urme materiale datate din epoca bronzului, secolul IV p. Chr., secolele VIII-X, secolul XIX, care constau din fragmente ceramice, resturi de la o locuinţă, urme de vatră, gropi menajere, o conductă de aducţiune a apei datată în secolul al XIX-lea, obiecte din metal şi os

.